II Torinetia 9.6-15
TE HOROA A TE ATUA EITA E TIÀ IA PARAU
Taiòraa : II Torinetia 9.6-15
Ìrava tumu : 15
"E teie nei , ia haamaitaìhia te Atua no to na ra horoà eita e tià ia parau" .
E reo nehenehe mau ä teie ia faaroohia i roto i te vaha o te taata tei tuu i to na tiàturiraa i roto i te parau o to na Atua , E teie nei , ia haamaitaìhia te Atua no to na ra horoà eita e tià ia parau . Ta Pauro ia poroìraa e tei riro atoà hoì ei manaò püòhu i te parau o te taoà àufau . Ta Pauro e ìte atu ra e , te mea o ta te taata e fänaò nei , no ô mai ia i te Atua ra , i manaò ai o Pauro e , mea tià i te taata ia faahoì i te tahi tuhaa no te maitaì e fänaòhia ra e a na , ei räveà atoà na te taata i te faaìteraa i to taata mauruuru rahi i te Atua Metua .
To tätou nounou i teie mahana , e nounou ia no te feiä tei hinaaro i te haaputu i te faufaa mai te faaère i te tahi pae . I mua i te reira huru , te haapäpü mai ra o Pauro e , "Teie rä ta ù parau , o te ueue ma te faaherehere ra , e òòti ia ma te iti , e o te ueue ma te faaherehere òre , e òòti ia ma te rahi" . Mea päpü maitaì te maaò o Pauro , oia hoì , i roto i ta tätou mau tuhaa atoà e faataa nei no ta tätou mau àufauraa , eiaha ia roaa ia tätou i te nümeraraa e , a mea atu ra ia Mirioni ta ù i horoà na te Atua , e te faaoti atoà tätou e , ua ö ia i te pätireia , te haapäpü-maitaì-hia mai ra e , e òòti ia ma te iti .
Areà ia horoà òe i ta òe taoà àufau , eiaha te rima àui ia ìte i ta te rima àtau i horoà , ia na reira te tahi taata i te horoà i ta na , te haapäpü noa mai ra ia taata e , aita to na värua i täfetafeta i te parau o te moni , e aita atoà to na tiàturiraa i faatumuhia i nià i te reira mea , tei nià rä i te Atua te Tumu no te mau maitaì o ta na e òòti noa ra , e te òhipa o ta na e rave ra , te faaìte noa ra o na i te Atua e , ua täàmuhia o na i te hei o te raì teitei , te reo ia o to tâtou ìrava : E teie nei , ia haamaitaìhia te Atua no to na ra horoà eita e tià ia parau .
Aita te Atua i täòtià i to na here ia tätou e te taata nei , aita te Atua i pipiri i te horoà i te tuhaa o te ora ta na e mau ra i roto i te taata , mai roto mai ä i te püfenua to te Atua aupuru-noa-raa ia tätou e înaa roa nei , e tià änei ia ia tâtou ia nümera i te horoà o ta tâtou e horoà nei no te faatupuraa i to na hinaaro . Te Atua tei faaère roa ia na i to na here ei räveà e tupu faahou ai te ora o te taata , e tià änei ia i te taata i te pätoì i ta te Atua e ani mai ra .
No Pauro , te parau mai ra ia e , "E teie nei , ia haamaitaìhia te Atua no to na ra horoà eita e tià ia parau" . E haapäpüraa teie i te taata e , aita to na e parau i räpae aè i te Atua , te täatoàraa , oia hoì , te haamatara e te faahopeàraa o to na parau tei roto ia i te Atua . Ta Pauro ia e ani ra i te taata ia haamaitaì i te Atua no te rahi o ta na horoà .
E piti auraa to te haamaitaìraa :
a : Rave i te òhipa no te faatupu i te maitaì
e : Faaìte i te maitaì o te tumu o te òhipa .
Te haamaitaì e hinaarohia ra ia tâtou , o te faaìteraa ia i te maitaì o te Atua , to na aroha , to na here nâ roto i te faariroraa ia tâtou iho ei hiòraa e ei hohoà no te tupuraa o taua maitaì ra . Ia riro tâtou nä mua roa ei ìte , oia hoì ei mau taata tei ìte i taua maitaì ra , e ei mau taata tei ora i taua maitaì ra . te auraa , te òhipa maitaì ta tätou e rave atu no te taata , no te faaìte ia i te maitaì o te Atua . Te tuhaa o ta tätou taoà tei haamaitaì i te taata , ua riro ia ei haamaitaìraa i te Atua .
Te mea ta Pauro e hinaaro ra e poroì mai ia tâtou , ia nounou tätou i teie nei i te here o te Atua e mäuà noa ra i te faaòhipa-òre-hia , ia nounou tätou i te ora ta te Atua i horoà mai no te faatupuraa i to na Hau i nià i te fenua nei , ei räveà e pärahi ai tâtou i raro aè i te hau o to na pererau , ia riro tâtou mai te fanauà ùnaùna a te tumu nui i haaputuhia no to na pätïreia .
E te Atua Metua e , e aroha mai ia mätou , ia türama mai ä ta òe parau i to mätou àau e i to mätou värua , e ia faatupu mätou i to òe hinaaro e ta òe parau tià i roto i to òe nünaa , no te hanahana o to òe iòa .
IA ORA NA.